joi, 4 iulie 2013

Primul caine al familiei vrea sa devina asociat la Milogu' S.A.

Este primul caine pe care il aduceti acasa, si vreti sa fie la fel de fericit sa fie cu voi, asa cum sunteti voi fericiti ca l-ati luat. Poate veti fi tentati sa ii mai scapati o chifteluta pe sub masa, o bucatita de ciocolata pentru ca se uita asa de lung, o bucatita de cascaval pentru ca a facut balta pe sub mustati si doar nu l-ati luat sa-l chinuiti. Sa ne simtem cu totii bine, nu? Gresit, gresit, total gresit.
Cainele meu cerseste
Adăugaţi o legendă
Sfatul meu este sa nu cedati in fata cersetoriei cainelui. O fi primul caine din familie si toata lumea este tentata sa ii acorde ceva mai multa importanta, unii dintre voi vor fi chiar tentati sa ii cumpere afectiunea cu mite alimentare, dar nu veti face decat sa incurajati un obicei foarte prost, care va va strica buna dispozitie si tihna la masa cu alte ocazii, si mai ales cand veti avea musafiri.

Chiar daca voi va veti obisnui cu acest comportament, pentru musafiri va fi foarte neplacut, mai ales daca primul caine al familiei este un animal sociabil si nu va avea retineri in a-si intinde mucisorii si balutele pe hainele invitatilor in incercarea de a arata cam cat de mult isi doreste sa primeasca ceva din farfurie.

Incercati sa va obisnuiti prietenul sa nu cerseasca desi va simti acest imbold dese ori si in mod destul de puternic. Sa nu va inchipuiti ca ii poate taia ceva pofta de mancare sau ca isi poate pune urechile peste nas pentru a nu mai fi ademenit de mirosurile imbietoare din farfuriile de pe masa. Dar il puteti invata din timp ca indiferent cat va cersi, nu va primi nimic. Invatati sa faceti asa de la primul caine si sfatuiti-va si prietenii sa evite periculoasa pasare a chiftelei pe sub masa deoarece asta nu e o tratatie singulara, ci o invitatie la un abonament.

miercuri, 3 iulie 2013

To dog, or not to dog.... that is the question!


Va plac cainii. V-a trecut de multe ori prin cap ca ati putea avea un caine, ca ar completa perfect poza de familie, ca l-ar determina pe cel mic sa stea mai mult pe afara, ca l-ar invata sa fie mai responsabil, ca bunica nu s-ar mai simti atat de singura sau ca ar apara bine casa in lipsa voastra. Acestea sunt argumente pe care le puteti da si in cazul in care nu va plac cainii dar ii priviti ca fiind animale utile.



Daca totusi aveti un soft spot pentru botul umed al unui caine si cautati in prieten, un companion, nu doar un animal utilitar, daca sunteti pregatit sa ii puneti nevoile inaintea distractiilor sau a placerilor personale, atunci chiar vreti sa va luati un caine. 


Aveti mai jos o lista pe care va recomand sa o copiati pe un alt document si sa incepeti sa bifati: 

  • daca sunteti dispusi sa ii luati in considerare nevoile medicale si sa treceti numarul medicului veterinar pe lista scurta a numerelor importante din agenda de telefon;
  • daca sunteti constienti de faptul ca este un animal, nu un om;
  • daca puteti constientiza ce inseamna ca o alta fiinta depinde de prezenta si de actiunile voastre: nu se poate hrani singur, nu isi poate pune apa singur, nu poate iesi din apartament singur;
  • daca aveti posibilitatile financiare de a-i respecta regimul alimentar adecvat (mancarea din propria farfurie NU!!!!!! este pentru catei);
  • daca aveti rabdare sa il scoateti la plimbarile pe care le cere, unele din nevoie, altele din plictiseala;
  • daca intelegeti ca a avea un caine este o chestiune de 10-15 ani in cazurile fericite, iar perioadele de proba de genul "daca nu ne place il dam" sunt inacceptabile in comunitatea iubitorilor de caini;
  • daca sunteti dispusi sa invatati ceea ce inca nu stiti, si nu renuntati la idee sau improvizati.
Acestea sunt doar cateva dintre lucrurile pe care trebuie sa le luati in calcul. Daca le-ati putut bifa PE TOATE, va astept in continuare pe acest site pentru mai multe informatii si sfaturi despre relatia dintre oameni si caini. 

marți, 2 iulie 2013

BRAC GERMAN - o rasa nerecomandata celor care stau in apartament

Sa purcedem dara pe acest drum al educarii viitorilor stapani de caini. Cum asociatiile chinologice din Romania au pretentii ridicole - nu poti face parte decat din clubul unei singure rase, iar pasiunea mea este prea mare pentru o simpla nisa, ma autointitulez cunoscatoare si cat stiu si eu, va spun si voua... unii dintre voi stiti oricum foarte putin, which is good for me.

Contrar exemplului dat de mine, acest caine nu este recomandat persoanelor care stau in apartament. Se poate, da. Incape. Dar e nefericit. V-o spun cu mana pe suflet. In poza alaturata vedem un exemplar (al meu evident) care tanjeste dupa iesiri lungi. Este un caine docil si maleabil, cand vrea, daca stapanul stie sa se impuna cum trebuie si daca totusi i se ofera destule posibilitati de a-si consuma energia.

Un lucru este important de stiut despre ORICE rasa de vanatoare. Sunt bezmetici, asta ca sa ma exprim in termeni academici. Din cauza ca au foarte foarte foarte multa energie, acesti catei tinuti in casa sunt ca nivelul de energie de la un joc pe calculator: cand ies afara nu stiu pe ce sa o consume mai intai. O pisica, o vrabiuta, o roata, o piatra, un soricel, un viezure de pamant. Toate vor fi mai interesante decat stapanul care striga dezmadajduit si ameninta cu sistarea tratatiilor de dinainte si de dupa mesele principale ale unui catel.

Trebuie sa intelegeti ca nu o face din rautate, ci doar pentru ca nu are unde sa isi consume energia in apartament. Exista chiar posibilitatea sa lase mici "atentii" daca este lasat singur mult timp, mai ales cand este mic. Noi am gasit o rola de hartie tapetata prin toata casa si o pereche de pantofi de piele facuti jucarie de catei. Coltul ros de la cuier a trecut neobservat.

True story

prima lectie despre caini
Jessy, prima lectie
O pasiune veche si impamantenita m-a determinat sa deschid acest blog, iar acum va voi impartasi sursa acestei pasiuni. Sursa si beneficiarul principal al acestei pasiuni este un BRAC GERMAN de vreo 11 anisori (70 in ani umani), o fetita pe nume Jessy, care m-a ales cand eram in clasa a 9-a la liceu si nu stiam despre caini decat ca dau din coada.

Povestea este lunga, dar ma voi rezuma la esential. Urmand o idee romantata despre plimbari lungi pe dealuri cu cainele de vanatoare la picior, am vrut sa aleg un alt pui din cei fatati de un SETTER IRLANDEZ care a stationat in viata nostra vreo saptamana pana am decis ca nu e momentul sa luam un caine. Taticul puilor era un BRAC GERMAN cu un cap mai mare decat mine (cand statea in 2 labe cocotat pe gard, evident). Cu promisiunea unui pui al Bellei cand o veni fericitul eveniment, m-am hotarat eu sa iau un SETTER IRLANDEZ maro, un baietel pe care sa il numesc Connor - asa vazusem eu la TV.

Zis si facut! Si m-am intors acasa cu o fetita cu trasaturi de BRAC GERMAN, neagra si speriata.

Carevasazica si prin urmare, concluziunea acestei lungi introduceri este: nu ne alegem noi cainii. Nici cand credem ca stim ce vrem. Dovada o face nasul umed care se baga in usa ori de cate ori se invarte cheia de dinafara. Si s-a tot bagat, 11 ani de zile...

Dresaj canin pentru primul caine si informatii despre rase de caini


Pssst! Am auzit ca aveti nevoie de cateva sfaturi despre dresaj canin pentru incepatori acum ca unul drintre miile de caini de companie din tara asta a avut norocul sa ajunga in casa voastra. Indiferent daca este caine de rasa sau comunitar, felicitari! Acum ca aveti primul caine va trebui sa treceti un test important, cel de stapani. Surprinsi de importanta rolului pe care trebuie sa il jucati - dresajul? Asa si trebuie. Coplesiti? Nu e cazul. Am inceput acest blog pentru a impartasi cateva dintre lucrurile grozave pe care le-am invatat de la primul caine. Le veti invata oricum. Dar mereu e mai usor cu putin ajutor.

Hey! Cineva e la usa si asteapta sa luati niste lectii de dresaj...
 pentru stapani, desigur!
Dresajul canin suna ca fiind ceva ce necesita multi bani scosi din buzunar pentru a invata cateii sa faca trucuri, sa participe la concursuri, sa faca activitatile pentru care sunt meniti, in cazul in care vorbim de caini de vanatoare, caini de terapie sau utilitari. Inaintea acestor "studii superioare" avem cei 7 ani de-acasa, care in cazul unor catei se reduc la 1 an jumatate. Prin urmare, ca proaspeti stapani si mandri plimbatori de patrupezi (cu farasul si maturica sau punguta la purtator), luati seama la cele cateva randuri propuse de mine, indiferent de rasa de caine.

Acest blog nu va va invata sa ii corectati postura ca pentru show-uri, cum sa il tundeti in functie de specificul rasei, dar veti gasi informatii utile care tin de dresajul de baza al oricarui caine de casa bine crescut. In functie de posibilitati, voi oferi si pareri personale cu privire la rasa de caine recomandata in functie de fiecare familie.

Sustin cu tarie faptul ca dresajul stapanului este la fel de important, si chiar mai important in unele cazuri, decat cel al unui caine de rasa sau maidanez. Sa detaliez: cainii sunt prin natura fiinte foarte receptive, majoritatea fiind usor de invatat sa faca ceea ce trebuie sa faca pentru a fi considerati caini dresati. Acest termen este echivalentul unui copil bine educat, si tot ceea ce face cainele vostru va reflecta asupra modului in care este crescut.

Exista cateva greseli pe care majoritatea persoanelor le fac in dresajul cainelui, cu precadere la primul caine. Ma voi intoace la analogia cu copiii, intrucat primii sunt mereu "de proba" (ca si primele clatitele pe care le dam tot la catel). Veti aveam tendinta sa fiti mai indulgenti, mai permisivi, veti simti un imbold de a testa reactiile animalului in functie de comenzile date, mai ales daca sunteti pentru prima oara in aceasta postura care va ofera putere. Dar orice invat are si dezvat. Si nu ma refer aici la caine.

Daca ati apucat deja sa faceti cateva dintre greselile pe care le voi evidentia in acest blog dedicat dresajului canin, opriti-va acum, limitati pierderile si corectati ce se poate corecta, inainte ca abaterile involuntare ale oricarui caine de rasa aflat intr-o asemena situatie sa nu devina o problema pe viata. Putem avea caini dresati sa faca orice, dar depinde de modul in care noi, ca stapani, le-o cerem. 

Acum sa dam fuguta la usa de unde se aud musafiri, sa le uram bun venit si sa le promitem ca le vom face viata frumoasa alaturi de familia noastra, sa le promitem ca ne voi duce la capat dresajul de stapani si ca vom fi vrednici sa ne numim stapani de caini.